Autor:

Autor: Mirela Pui -psiholog specializat psihologie clinica; jurnalist

miercuri, 3 februarie 2016

ORGOLIUL MORAL SI CEL SPIRITUAL .IN CARE SITUATIE TE REGASESTI ?!

“O persoană orgolioasă se recunoaște după felul în care vrea să aibă mereu dreptate și să nu le dea dreptate celor din jurul ei. Lasă impresia că este singurul câștigător. Se află la baza marilor crize din viața socială, a rivalităților dintre popoare, a războaielor, intrigilor, a urii și a ranchiunii împotriva celorlalți. Orgoliul aduce ambiții de putere, dar asprește inima și ne împiedică să ne iubim semenii. Orgoliosul crede că este tot timpul corect, iar ceilalți nu sunt. 
A încerca să schimbi pe cineva este o formă de orgoliu. Când crezi în sinea ta că ești corect și ai dreptate față de ceilalți, care nu doar că se înșeală, dar sunt și complet deplasați, atunci tu ești singurul care pierde.”

“Orgoliosul este cel care se cunoaște pe sine cel mai puțin. Este atât de plin de el însuși, încât orice tentativă de a-l lămuri se dovedește a fi fără succes. Nu vrea să știe nimic. Nu tolerează nicio contradicție. Îi place să stea printre oamenii care îl flatează. Binele făcut de cineva, având dorința secretă de a fi aplaudat și glorificat se întoarce întotdeauna împotriva autorului său. De aceea, oamenii încep unele lucruri cu cele mai bune intenții care până la urmă se întorc împotriva lor, deoarece între timp orgoliul a preluat conducerea asupra lor.  

Există două forme de orgoliu: mental și spiritual.
Orgoliul mental îl caracterizează pe cel care crede că știe totul. Imediat ce sunt puse la îndoială cunoștințele acelei persoane, orgoliul apare la suprafață și începe o lungă dispută pentru a-și face înțeles punctul de vedere. Orgoliosul se poate distinge prin felul său de a fi. Vorbește tare, repede și într-un mod presant. Vrea cu orice preț să aibă dreptate și va folosi toate mijloacele necesare pentru a se face înțeles, până când interlocutorul lui va spune: ”Ah! Înțeleg!” Adică pur și simplu să i se dea dreptate. O altă trăsătură tipică a orgoliosului este este folosirea frecventă a acestor cuvinte: ”Știam eu.” El știe tot. Dacă însă ar ști cu adevărat totul, de ce ar fi obligat să îți spună? Ție se întâmplă și ție des să spui astfel de cuvinte? Cel mai important în această situație rămâne ca tu însuți să știi. DOAR TU!
Dacă ai fi întrebat: ”știai acest lucru?” ar fi altceva. Ai răspunde la întrebare. Orgoliul te face să reziști în fața oricărei schimbări interioare. Încearcă tot timpul să te împiedice să îl vezi pe Dumnezeu în fiecare, să ierți, să îți exprimi sentimentele sau emoțiile, să fii adevărat, să evoluezi personal, să citești cărți cu privire la acest subiect. Dacă în prezent simți ranchiună față de cineva și îți este imposibil, mai întâi să îi ceri iertare pentru că îi porți pică și apoi pentru că nu ai recunoscut iubirea în vorbele și gesturile acelei persoane, înseamnă că ești împiedicat de orgoliu. Probabil gândurile tale sunt cam așa: ”Dar dacă îi cer iertare înseamnă că îi dau dreptate și admit că eu m-am înșelat!” Consideră că orgoliul tă este o entitate exterioară care te influențează. 
Orgoliul este acea voce din mintea ta care te deranjează tot timpul. 
Decide încă de acum că vrei să-ți gestionezi tu însuți viața și să nu lași această entitate, care nu ești tu, să te conducă.
Când orgoliul preia conducerea, nu mai ești tu însuți, nu îți exprimi Sinele interior. Te lași influențat. Orgoliul tău va face tot posibilul pentru a supraviețui. Te va tulbura imediat ce te vei hotărî să pui stăpânire pe el. Te va ataca mai mult timp de câteva săptămâni după ce ai luat decizia. Dacă vei începe încă de astăzi să îți calmezi orgoliul, primele trei săptămâni vor fi cele mai grele. După aceea, rezistența ta va începe să se micșoreze și totul va fi mai ușor. Orgoliul tău se teme. O poți compara cu o vecină care vine tot timpul să-ți spună povești înfricoșătoare. O lași în casă în orice moment al zilei. Când te hotărăști să îi spui: ”Pleacă, nu mai vreau să te ascult”, se sperie. Își pierde teritoriul, locul în care îi plăcea să se descarce. Dar va reveni pentru a verifica tăria deciziei tale. Același lucru se întâmplă și cu orgoliul tău. Pentru ceva timp, va face orice ca să supraviețuiască, pentru ca apoi să dispară până la urmă. Este bine să fii atent, să controlezi situația. Este bine să fii mai conștient, deoarece ființa umană este atât de orgolioasă. Nu te poți debarasa de pe o zi pe alta de un orgoliu care există de generații întregi. Ajungi să faci asta treptat, prin mici victorii cotidiene, făcând acte de iubire. Orgoliul este exaltarea eului tău interior, care reprezintă personalitatea ta, contrar eului care reprezintă partea ta superioară, individualitatea ta. Pe măsură ce îți vei dezvolta individualitatea, orgoliul tău va pierde din controlul asupra ta.

Atenție la orgoliul spiritual! Cu cât o persoană este mai evoluată spiritual, cu atât devine mai conștientă și cu atât mai mare este pericolul de a lăsa orgoliul spiritual să preia controlul. Această persoană, în general, se simte superioară celorlalți: ”Eu sunt mai bun decât tine. El nu este la fel de evoluat ca mine.”  Aceste gânduri sunt rezultatul orgoliului spiritual. Multe persoane au ajuns la o evoluție frumoasă, dar în momentul când începeau să fie în serviciul altora, au lăsat orgoliul spiritual să preia conducerea și totul s-a întors împotriva lor. Este important să fii mai atent mai ales atunci când devii mai conștient. Dacă îi consideri pe ceilalți mai mici decât tine, este ca și cum te-ai crede un elefant și i-ai considera pe ceilalți șoareci. Un elefant are mai multă importanță ca un șoarece, ca și animal? E foarte periculos să gândești așa. Afirmi că de fapt tu ești Dumnezeu, iar celălalt nu este. Marea lege spirituală constă în a-l vedea pe Dumnezeu în fiecare persoană. Ceea ce face foarte dificilă stăpânirea orgoliului, este că persoana care se lasă condusă de orgoliu, face totodată să iasă orgoliul celuilat. Când se înfruntă doi orgolioși, cu siguranță amândoi vor pierde.

Cel mai bun mijloc de a învăța să îți stăpânești orgoliul, atunci când ești în fața cuiva care vrea să aibă dreptate, constă în a nu te încăpățâna. Acceptă ideea, că pentru moment, acea persoană deține un adevăr, care este important pentru ea. Adevărul ei este la fel de adevărat pentru ea, așa cum este adevărul tău pentru tine. Cine are dreptate? Amândoi, fără nicio îndoială. Poți spune așa: ”Îți accept punctul de vedere, chiar dacă este diferit de al și chiar dacă nu îl înțeleg. Accept că, pentru tine, acest punct de vedere este important”. Celălalt va fi total surprins. Orgoliosul vrea mereu să câștige și să aibă impresia că celălalt a pierdut.

Opusul orgoliului este modestia. Dar, atenție, mulți oameni se consideră modești, pentru a-și ascunde frica, pentru că în realitate, sunt slabi. Le este atât de frică să nu se înșele, încât se supun de bunăvoie. Dacă ajung la putere, se schimbă foarte repede. Modestia va dispărea ca prin miracol…este ceea ce se numește falsă modestie.
Există, de asemenea, oameni care se consideră inferiori și nu își pot accepta talentele și calitățile. Se simt stânjeniți când cineva le face un compliment. Acționează cu modestie, dar este o falsă modestie, care reprezintă, printre altele tot o formă de orgoliu. În fond, este mai bine să te compari cu ceva ce este mai bun decât tine, știind că acea persoană știe să exprime mai bine Sinele interior. Astfel, accepți mai ușor că oricine este la fel de bun ca tine, având încă multe de învățat de la ceilalți.
Adeseori orgoliul induce ipocrizie, vanitate, nevoia de putere și multe alte stări care nu îți sunt benefice.
 Există două forme de ipocrizie: cea a omului mare care trece drept obișnuit și cea a omului obișnuit care se dă drept mare.
Amândoi ne păcălesc: unul prin falsă modestie, celălalt prin vanitate.
Orgoliul face foarte multe ravagii. Ideal pentru acești oameni ar fi să se lase purtați de inimă și să înceapă să iubească, să fie mai puțini duri cu ei înșiși și cu ceilalți. Partea materială trebuie folosită pentru  a evolua și nu pentru a te înjosi și a-i înjosi pe ceilalți. Actele de simplitate și de sinceritate te vor ajuta să trăiești un sentiment de fericire extraordinar, mult mai frumos decât cel de a avea dreptate. Dacă observi că unele legături cu părinții tăi nu au fost tăiate și eziți încă să faci acest lucru, este un semn de orgoliu. A cere iertare și a face un act de iubire nu înseamnă nici a pierde și nici a câștiga. Cei care sunt atât de prinși de acest cordon sunt atât de perfecți atât cât știu ei să fie. Fiecare a făcut după cum a știut mai bine. Iubirea era pur și simplu rău exprimată. Pentru a o lua de la capăt bine, e nevoie să îți schimbi inima și să lași la o parte orgoliul. A gândi și a vorbi cu mintea este tot o formă de orgoliu. În acel moment ne adresăm minții celuilalt, iar acesta ne răspunde cu mintea, nu cu inima lui.

Până la urmă totul ajunge la același cuvânt: Iubirea. Fiecare act de iubire ajunge să rezolve toate problemele și transformă totul în viață. Iubirea are o mare putere de vindecare la nivel fizic, mental, emoțional și spiritual. Este bine să conștientizezi că în spatele orgoliului se ascund întotdeauna una mai multe frici: cea de a nu fi iubit, de a fi respins, judecat, criticat sau de a nu fi la înălțimea unei situații, de a pierde ceva sau pe cineva. Dacă la tine vine o persoană orgolioasă, încearcă să vezi toată suferința și frica din comportamentul ei. Poate acea persoană va încerca să te schimbe, să te sperie prin atitudinea ei tranșantă și autoritară. Dar nu te lăsa impresionat, deoarece, în realitate, ea este probabil mai speriată decât tine. Nu îi încerca să îi răspunzi la fel, cu mintea. Vâzându-i suferința, vei fi capabil să îi atingi inima." 

luni, 1 februarie 2016

ROBIN SHARMA: 60 de "trucuri" pentru o viata nemaipomenita!



1. Exercise daily.
2. Get serious about gratitude.
3. See your work as a craft.
4. Expect the best and prepare for the worst.
5. Keep a journal.
7. Plan a schedule for your week.
8. Know the 5 highest priorities of your life.
9. Say no to distractions.
10. Drink a lot of water.
11. Improve your work every single day.
12. Get a mentor.
13. Hire a coach.
14. Get up at 5 am each day.
15. Eat less food.
16. Find more heroes.
17. Be a hero to someone.
18. Smile at strangers.
19. Be the most ethical person you know.
20. Don’t settle for anything less than excellence.
21. Savor life’s simplest pleasures.
22. Save 10% of your income each month.
23. Spend time at art galleries.
24. Walk in the woods.
25. Write thank you letters to those who’ve helped you.
26. Forgive those who’ve wronged you.
27. Remember that leadership is about influence and impact, not title and accolades.
28. Create unforgettable moments with those you love.
29. Have 5 great friends.
30. Become stunningly polite.
31. Unplug your TV.
32. Sell your TV.
33. Read daily.
34. Avoid the news.
35. Be content with what you have.
36. Pursue your dreams.
37. Be authentic.
38. Be passionate.
39. Say sorry when you know you should.
40. Never miss a moment to celebrate another.
41. Have a vision for your life.
42. Know your strengths.
43. Focus your mind on the good versus the lack.
44. Be patient.
45. Don’t give up.
46. Clean up your messes.
47. Use impeccable words.
48. Travel more.
49. Read “As You Think”.
50. Honor your parents.
51. Tip taxi drivers well.
52. Be a great teammate.
53. Give no energy to critics.
54. Spend time in the mountains.
55. Know your top 5 values.
56. Shift from being busy to achieving results.
57. Innovate and iterate.
58. Speak less. Listen more.
59. Be the best person you know.
60. Make your life matter.
Robin Sharma is the author 
 Robin S.Sharma (n.18 martie 1965 Port Hawkesbury, Nova Scotia) este un scriitor, îndrumător spiritual și conferențiar canadian în domeniul leadership-ului, al motivației, al dezvoltării personale și al satisfacției în viață. S-a făcut renumit prin cartea sa Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul și a mai scris după aceea încă 14 best-seller-uri. În 2012 a obținut și cetățenia Republicii Mauritius, țară în care își petrece adesea vacanțele.



Parintele Psihoterapiei Cognitiv-Comportamentale DR. BECK explica:The Cognitive Model and Case Formulation


Parintele psiho-terapiei cognitiv-comportamentale, Dr. Aaron Beck, explica cum formulam un caz printr-o succesiune de ipoteze, dupa Modelul ABC.



El face o legatura cronologica, prin formularea corecta, intre-durere de spate-catastrofare-atac de panica, acestea potentandu-se si nascand o cauzalitate ciclica. Pentru ca, in final, sa se ajunga la despresie,atunci cand pacientul nu stie cum sa iasa din acest cerc.

vineri, 29 ianuarie 2016

VIDEO: ARTA VINDECARII PRIN SACROTERAPIE - Dr. Herdea Valeria




Vindecarea incepe cu sufletul. Caci "boala" se manifesta fizic (organic sau somatic) la nivelul corpului, dar cu mult mai apoi de cand ea s-a instalat deja in suflet.


Un interviu lamuritor cu dr. Herdea Valeria , in emisiunea ARTA FERICIRII, de pe TVR2, cu Mirela Vasadi. Il recomand cu mare drag !

duminică, 24 ianuarie 2016

CURS COGNITIV-COMPORTAMENTAL CU DANIEL DAVID

CURS DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ “INTERVENȚII COGNITIV-COMPORTAMENTALE ÎN TULBURĂRILE DE PERSONALITATE”
Sibiu 20 Februarie 2016
Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din Romania

CURS DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

“INTERVENȚII COGNITIV-COMPORTAMENTALE ÎN TULBURĂRILE DE PERSONALITATE”

Sibiu 20 Februarie 2016 

SUSŢINUT DE
Profesor Univ. Dr. DANIEL DAVID
Tulburările de personalitate reprezintă tipare stabile de experiență subiectivă și comportament care deviază de la normele socio-culturale, debutează în adolescență sau perioada adultă tânără și produc distres și disfuncționalitate (APA, 2013). Problemele în funcționarea legată de sine și în interacțiunile cu ceilalți sunt elemente centrale ale acestor tulburări. Se estimează că aproximativ 10-15% din populație suferă de o tulburare de personalitate, iar tulburările de personalitate sunt adesea comorbide cu alte probleme emoționale și cu consumul de substanțe. În ultimii ani, alături de focalizarea pe îmbunătățirea și evaluarea eficienței tratamentelor pentru tulburările de pe Axa I a DSM, psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) a fost preocupată de promovarea unor intervenții validate științific pentru tulburările de personalitate.

Cursul “Intervenții cognitiv-comportamentale în tulburările de personalitate” este un curs de formare profesională continuă care îşi propune să abordeze aspecte teoretice și practice privind intervențiile CBT pentru tulburările de personalitate. Acesta se adresează, în principal, profesioniştilor care lucrează în domeniul psihoterapiei şi care doresc să utilizeze în practica proprie cele mai eficiente tehnici şi strategii de intervenţie. De asemenea, pot beneficia de acest curs şi psihoterapeuţii sau consilierii aflaţi în formare, care doresc să înveţe să lucreze cu pacienții cu tulburări de personalitate.
Scurtă prezentare a tematicii
Terapiile cognitiv-comportamentale sunt intervenții psihologice validate științific care se bazează pe testarea experimentală, sistematică şi continuă a teoriilor asupra fenomenelor psihice şi a tulburărilor psihologice, precum şi a tehnicilor de intervenţie. Teoriile CBT privind tulburările de personalitate susțin că acestea au la bază scheme cognitive disfuncționale care se dezvoltă în urma interacțiunilor și evenimentelor de viață timpurii.
Intervenția se caracterizează prin utilizarea unui spectru larg de strategii cognitive, comportamentale și experiențiale, care au ca scop dezactivarea sau modificare schemelor cognitive disfuncționale, dezvoltarea unor strategii eficiente de reglare emoțională și rezolvare de probleme și menținerea unor interacțiuni sănătoase și adaptative cu cei din jur. Cursul va fi focalizat pe prezentarea teoriilor cognitiv-comportamentale asupra tulburărilor de personalitate și pe descrierea, ilustrarea și exersarea celor mai eficiente strategii de diagnostic și intervenție.
Cursul de formare va fi susţinut de profesorul Daniel David, Supervizor în CBT în cadrul APCCR, Diplomate al Albert Ellis Institute şi  Fellow  al Academy of Cognitive Therapy.

DETALII TEHNICE:
Cursul va avea loc în data de 20 februarie 2016 la Sibiu.
Se acorda 15 credite de la Colegiul Psihologilor din Romania.
Ocuparea locurilor se face în ordinea înscrierii și efectuării plății.
Data limită de trimitere a fișei de înscriere este 12 Februarie 2016 
 la adresa cbt.sibiu2016@gmail.com
Numărul de locuri este limitat.
Costul cursului: 350 RON
Persoana de contact
Aurelia Drăghici  ,  cbt.sibiu2016@gmail.com

VIDEO: CONTROVERSATUL EXPERIMENT AL MICULUI ALBERT



Unul dintre cele mai controversate experimente din istoria psihologiei este cel realizat de  John B. Watson si Rosalie Raynor. 


Ei  au luat exemplul cercetatorului rus Ivan Pavlov, care a studiat reflexele animalelor, si au vrut sa descopere daca reactiile emotionale pot fi controlate la oameni sau nu. A fost un prim pas in studiul fobiilor la om.

Cobaiul experimentului a fost un copil de doar opt luni, pe care l-au numit Albert. El a fost supus unor serii de stimuli precum prezenta unui iepure, unui sobolan, a unor masti sau chiar a flacarii produse de arderea unui ziar. Initial copilul nu a manifestat niciun fel de teama cu privire la evenimentele la care a fost supus, chiar nu a scos niciun sunet si nu prezenta niciun fel de sentimente.

Ulterior, psihologii i-au aratat lui Albert un sobolan alb, producand totodata si  un zgomot puternic, izbind o teava. Din cauza sunetului copilul a inceput sa planga si dupa mai multe asemenea repetari, prin asociere cu sobolanul alb, atunci cand i se arata sobolanul alb (fara zgomot), , copilul incepea sa planga ! Aparent neconditionat.

Insa, legatura dintre sunetul puternic si sobolanul alb ii produceau baietelului o teama impresionanta. In acest fel, stimulul a fost produs si sentimentul necontrolat a fost lasat liber. Mai mult de atat, psihologii au realizat ca Albert incepuse sa dezvolte teama de orice animal cu blana alba si chiar de oamenii cu barba alba.

Experimentul Micul Albert a fost controversat nu numai pentru că a fost, fără îndoială, creat pentru a răni un copil, ci pentru că experimentatorii nu au apucat să desensibilizeze copilul. De obicei, pentru a depăşi o frică, tot ce trebuie să se întâmple este ca cel mic să realizeze că stimulul neplăcut nu este, de fapt, asociat cu lucrul pe care a rămas el fixat. Şobolanii, câinii şi maimuţele nu zăngăne. Watson şi Rayner au vrut să încerce, dar nu au mai avut timp.





vineri, 22 ianuarie 2016

VIDEO: PAVLOV SI CONDITIONAREA CLASICA, CU CAINII





"În anii 1890, Pavlov a investigat funcția gastrică a câinelui prin externalizarea glandei salivare pentru a putea colecta, măsura și analiza saliva produsă ca răspuns la mâncare, în condiții diferite. 



El a observat că aceștia au tendința de a saliva înainte ca hrana să ajungă în cavitatea lor bucală, și a început investigarea acestei "secreții psihice", cum a numit-o el. A decis că aceasta este mult mai interesantă decât chimia salivei, și a schimbat scopul cercetării sale, efectuând o lungă serie de experimente în care a manipulat stimulii care apăreau înainte de aducerea hranei. 
El a stabilit de aici legile fundamentale pentru apariția și eliminarea a ceea ce el denumea "reflexe condiționale" — adică, răspunsuri reflexe, precum salivarea, care nu apăreau decât condițional, ca urmare a unor experiențe precedente ale animalului. Aceste experimente au fost efectuate în anii 1890 și1900, și au fost puse la dispoziția cercetătorilor occidentali prin traducerea unor experiențe individuale, dar au devenit disponibile în totalitate în limba engleză printr-o carte publicată în 1927."
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Pavlov