Autor:


duminică, 5 iunie 2016

FOTO-PASTILA DE FILOZOFIE: MUZICA SI ACORDURILE SUFLETULUI

"Muzica vindeca suflete, urmeaza-i acordurile"-Text & Photo by Mirelle







Alege TU pe care o preferi. Acum, la Sibiu, e JAZZ FESTIVAL..



sâmbătă, 30 aprilie 2016

CARTE ONLINE GRATUITA: VILLOLDO- CUM SA NE VINDECAM SUFLETUL


O carte minunata, poate potrivita tocmai acum in prag de Inviere. Cand da, putem sa ingropam trecutul si sa reparam viitorul, ingrijindu-ne de SUFLET !

".Fizica cuantică ne-a arătat că trecutul şi viitorul sunt conectate într-o manieră non-cauzală, dar plină de sens. în Amazon am învăţat cum să aplic aceste descoperiri ale fizicii în propria mea viaţă"

"Dar cunoaştem şi dintre cei care spun: „Cancerul mi-a salvat viaţa", pentru că le-a datocazia să-şi reorienteze fiecare aspect al vieţii - de la alimentaţie, la relaţii şi carieră. Cu alte cuvinte, tratamentul ţine de domeniul medicinii şi implică eliminarea simptomelor, în timp ce vindecarea înseamnă să-ţi construieşti, mai întâi, un stil de viaţăsănătos, prin eliminarea cauzei care duce la suferinţă şi boala - şi apoi să-ţi creezi un destin plin de sens. Ceea ce facem noi este vindecare.Medicina occidentală tratează corpul, psihologia tratează mintea, în timp ce vindecarea se îngrijeşte şi de suflet şi de spirit. Poporul Laika crede că lumea fizică este găzduită în interiorul tărâmului minţii, mintea este găzduită de tărâmul sufletului, iar sufletul, la rândul său, este învăluit de faldurile Spiritului. Spiritul este izvorul din care ţâşnesc toate celelalte, este Lumina pură. Ca înţelepţi care percep lumea invizibilă a energiei şi spiritului, Laika înţeleg că totul în acest univers este făcut din Lumină şi că aceasta creează şi dă formă materiei, în unele lucruri, Lumina este foarte densă - cum ar fi în copaci şi pietre - în timp ce în altele este mai fluidă, precum în apele râurilor sau în lumina soarelui."


miercuri, 27 aprilie 2016

Poveste terapeutica: Hrăneşte ceea ce doreşti să crească


Un bunic s-a aşezat pe o piatră, la soare, lângă râu, cu nepoţelul său. 
“Spune-mi o poveste” a cerut copilul. 
“Aceasta este o poveste despre doi lupi” a spus bunicul.
 “Pe măsură ce creştem uneori simţim că sunt doi lupi în noi care se bat pentru a prelua controlul. 
Poţi să-ţi imaginezi că primul lup are părul gri şi moale şi o privire blândă, poate chiar un zâmbet cald. Este un lup care îşi arată dinţii foarte rar şi este dispus să stea la urmă pentru ca cei mici să poată mânca. Pe acesta putem să-l numim lupul păcii, blândeţii, bunătăţii, pentru că acest lup crede că dacă toţi trăim în pace unii cu alţii toate animalele şi toţi oamenii ar fi mult mai fericiţi”. 
“Pentru acest lup, dragostea contează mai mult decât orice altceva. Vezi tu, se ştie că fără dragoste lumea noastră de oameni şi animale ar înceta să mai existe. Existăm pentru că o mamă îşi iubeşte copilul pe care îl îngrijeşte, îl hrăneşte, îl îmbracă, îl adăposteşte, îl apără de rău. Ajungem în această lume ca urmare a iubirii şi ne hrănim cu dragostea care ne-o arată părinţii. Avem nevoie de dragoste şi vieţile noastre sunt mai bogate şi mai frumoase când iubim şi suntem iubiţi.” 
“Acest lup ştie că bunătatea face parte din dragoste. Când suntem buni cu ceilalţi este posibil – nu întotdeauna se întâmplă aşa – să ne întoarcă binele făcut. Zâmbeşte cuiva şi sunt şanse mari să îţi zâmbească înapoi. Du-te şi ajută pe cineva şi este foarte posibil să primeşti şi tu ajutor când vei avea nevoie. Lupii seamănă cu oamenii şi trăiesc în grupuri. Se amestecă unii cu alţii, şi, în general, se simt mai bine când se bucură unii de alţii şi trăiesc în armonie”. 
“Dar” continuă bunicul “să ne imaginăm că există un alt lup în haită care nu gândeşte în acelaşi fel. Acest lup are o faţă răutăcioasă şi urâcioasă. Îşi mişcă buzele pentru a-şi arăta ameninţător dinţii la celelalte animale. Când face aşa ele simt frică mai mult decât dragoste şi respect, pentru că acesta este lupul fricii, al lăcomiei, şi al urii. Poate este înfricoşat sau îi este frică de ceva de aceea este tot timpul în gardă. Din nefericire nu a învăţat că fiind aşa de nervos şi agresiv, gândindu-se la cine şi ce urăşte mai mult decât la cine şi ceea ce îi place, cultivă foarte multe sentimente negative în sine şi la cei din jur. Acest lup vrea să fie primul în vreme ce lupul păcii vrea dragoste, bunătate şi vrea binele celorlalţi aşa cum îl vrea pe al său”. 
“Îţi poţi imagina că dacă cei doi lupi sunt în aceeaşi haită ar putea fi interesant de văzut care iese în faţă. Lupul dragostei, păcii şi al bunătăţii vrea să împartă acele valori cu toată lumea, dar lupul fricii, lăcomiei şi al urii se preocupă doar de sine. El se simte rău şi îi face şi pe cei din jur să se simtă rău”.
 “Să ne imaginăm mai departe” spuse bunicul, “că cei doi lupi se luptă în interiorul tău”.  
Micul băieţel s-a uit în sus la bunicul său, cu ochii mari. “Care va câştiga?” a întrebat cu nerăbdare. 
Bunicul s-a uitat în jos, cu ochii blânzi, şi cu voce liniştită a răspuns: “Cel pe care îl hrăneşti”. 
(Adaptat după 101 Healing Stories for Kids and Teens de G. W. Burns)

duminică, 24 aprilie 2016

"PILULA" DE TERAPIE SI DEZVOLTARE PERSONALA-EFECT RETARD SAU DELOC?! -prima parte


In prezent, conceptele de "psihoterapie", "terapie" si "dezvoltare personala " s-au impus pe piata ca fiind adevarate modalitati  cu efect de "panaceu universal " in interventiile asupra persoanelor aflate in cautarea sinelui si/sau  a ameliorarii starii de boala. Vestea buna este ca tot mai multi au ajuns sa inteleaga ca nu putem vorbi despre sanatate fara vindecarea sufletului si a mintii. Vestea mai putin placuta este insa ca nu toate formele de terapii, psihoterapii si cursurile de dezvoltare personala, aparute "pe piata" ca ciupercile dupa ploaie, sunt "safe" (adica sigure) si nici nu se aplica oricum si nici oricui. Mai mult, efectele acestora asupra sanatatii umane pot fi dezastruoase daca nu au in spate o validare stiintifica si o riguroasa competenta a specialistului care o practica. Ba mai mult decat atat, chiar si in conditiile de siguranta si competenta, efectele acestor practici, in dezvoltarea personala de pilda, au un timp retard, care poate sa scada destul de repede sau chiar sa nu apara. .

Fluxurile media abunda de anunturi pompoase cu diverse forme de terapie, psihoterapie sau de cursuri de dezvoltare personala, care mai de care mai "provocator" expuse si multe dintre ele punand accent pe caracterul de "noutate", chiar absoluta". Sau pe universalitatea rezolvarilor de probleme cu suport medical, psihologic sau psihic. Pare un film deja "fumat" din registrul "dietelor minune", pentru slabit, care fac bine oricui, oricand, oricum si care sunt -surpriza !- abia descoperite sau ascunse si aflate ca printr-un joc al norocului. Prejudiciul sau riscul de-a cadea in picajul penibilului se poate rasfrange, dupa acelasi model, si asupra psihoterapiilor si psihoterapeutilor, dar cel mai mare efect negativ se manifesta asupra sanatatii oamenilor aflati in nevoie! 

Explicatiile in aceste situatii sunt ample, dar ar fi de subliniat cateva indicii de care putem tine seama atunci cand alegem terapia, psihoterapia sau cursul de dezvoltare personala, pentru a ne asigura de reusita:


1. PSIHOTERAPII SI PSIHOTERAPEUTI -STII SA ALEGI?!

-In situatia cand TU sau cei dragi tie aveti nevoie de psihoterapie, pentru o stare alterata de sanatate psihica ( depresie, anxietate, fobii, schizofrenie, stres sau alte tulburari) cauta bine.  Ca sa stii ce forma de psihoterapie sa alegi sau care anume PSIHOTERAPEUT fii atent la CINE!! Alege un psihoterapeut cunoscut, sau recomandat de medicul tau, daca se poate sa fie si psiholog clinician, urmareste-i profilul pe retelele de socializare, intra pe forumuri..

-Apoi intreaba medicul sau psihologul/psihoterapeutul ce abordare s-ar potrivi pentru problema ta, ce forma de PSIHOTERAPIE, si cauta pe siteuri -doar cele specializate !- ale asociatiilor profesionale din domeniu (de pilda Colegiul Psihologilor; Asociatia Psihologilor; ,..din Romania dar si din strainatate (Asociatia Americana de Psihologie APA ) si ale Facultatilor de Psihologie . Vezi care forme de psihoterapii se predau in facultati si vei avea garantia ca acestea sunt validate stiintific.

Iata cateva dintre  psihoterapiile disponibile in prezent si cu o puternica sustinere stiintifica bazata pe cercetarile centralizate de Asociatia Americana de Psihologie (APA).
  •  Anorexia nervoasa-Terapia sistemica de familie
  •  Bulimia -Terapia cognitiv-comportamentala; Terapia Interpersonala
  • Pentru Durerea cronica-Terapia cognitiv-comportamentala multi-componente (Fibromialgie; Dureri reumatologice); Terapia comportamentala (Dureri cronice de spate); Terapia cognitiv-comportamentala (Durerea cronica de cap; Dureri cronice de spate) 
  •  Depresia- Terapia cognitiva; Terapia comportamentala/ Activarea comportamentala; Terapia Interpersonala; Sistemul de analiza cognitiv -comportamental; Terapia rezolvarii de probleme; Terapia auto-controlului/ Self-management
  • Disfunctii sexuale-Terapia comportamentala (Tulburarea de erectie a barbatului; Tulburarea de orgasm a femeii)
  • Cuplurile dizarmonice-Terapia comportamentala; Terapia Sistemica a familiei
  • Enurezis-Terapia comportamentala
  • Fobia sociala-Terapia cognitiv-comportamentala
  • Fobia specifica (de animale, inaltime, agorafobie etc.)-Terapia de expunere; Desensibilizare sistematica
  • Hiperfagia (Mancatul compulsiv)-Terapia cognitiv-comportamentala; Terapia interpersonala
  • Insomnia-Terapia cognitiv-comportamentala
  • Restrictionarea somnului-Controlul stimulilor; Trainingul de relaxare; Tehnica intentiei paradoxale
  • Obezitatea infantila-Tratament comportamental de reducere a greutatii
  • Schizofrenia-Training de abilitati sociale; Terapia cognitiv-comportamentala; Assertive Community Treatment; Psihoeducatie familiala; Angajarea sprijinita; Invatarea sociala / Programele de tip Token Economy; Remedierea cognitiva
  • Stres-Tehnica inocularii stresului
  • Tulburarea de anxietate generalizata-Managementul anxietatii; Terapia cognitiv-comportamentala
  • Tulburarea bipolara-Psihoeducatie (Manie); Terapia focusata pe familie (Depresie)
  • Tulburarea obsesiv - compulsiva-Expunerea si prevenirea raspunsului; Terapia cognitiva
  • Tulburarea de panica (cu si fara agorafobie)-Terapia cognitiv-comportamentala
  • Tulburarea de personalitate borderline-Terapia comportamentala dialectica; Transference Focused Therapy
  • Tulburarea de stres post-traumatic- Expunerea prelungita; Terapia prin procesare cognitiva
Nu trebuie sa te ingrijorezi ca nu stii prea mule despre acestea, dar e un punct de plecare in cautarea ta si de discutie cu psihoterapeutul/psihologul ales.

2. ARE EFECT!? RETARD SAU DELOC?!
  Daca te-ai asigurat ca ai ales bine specialistul si forma adecvata de psihoterapie, sau de traning de dezvoltare personala mai trebuie sa stii ca efectele nu sunt imediate. Ele depind de maiestria terapeutului, de experienta sa, de complexitatea personalitatii tale, dar mai ales de efortul tau !!! 
(va urma partea "ARE EFECT!? RETARD SAU DELOC?!".

Autor: psiholog clinician; specialist cognitiv-comportamental; terapie sistemica si de familie -Mirela Pui

joi, 21 aprilie 2016

STUDIU DE CAZ: SCHEMA THERAPY IN TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTA

TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTA: STUDIU DE CAZ
D. este o tanara femeie, necăsătorită, în vârstă de 45 de ani, aflata in evidentele medicului specialist pentru tratamentul depresiei, inca de la varsta de 26 de ani, cu multiple internari. Pensionata de boala. In ciuda tratamentelor de peste 20 ani, continuă lupta cu nevoia puternică de a fi luata în grijă de către alte persoane, in special de mama sa. Mama este o fiinta manipulatoare, critica, inchisa. D. este vulnerabila la aceasta manipulare. Teama asociată de a pierde sprijinul altora, de multe ori a determinat-o pe D. sa comporte intr-o maniera de atasare (agatare) si  să se supună dorințelor altor persoane. In terapie, se plange mereu că ii este dificil să-și exprime dezacordul sau sa ia decizii independente. Posibilitatea de a-si pierde mama, in varsta de 75 de ani  si teama de a fi în imposibilitatea de a avea grijă de ea însasi o anxieteaza puternic, pana la obsesie. În consecință, ea spune ca ii tolereaza mamei  tratamente abuzatoare (mistres) emotional (manipulare, jigniri, critici etc) și, chiar si asa, evita conflictele în detrimentul demnității ei și al respectul de sine. Rareori are reactii necontrolate, cand simte ca nu mai poate tolera, dar isi revine de teama ca nu poate sta pe picioarele ei.
RELATII Isi doreste cu tărie să fie în relație cu alții, deoarece simte că trebuie să fie îngrijita, in special de rude, și are nevoie  de mult timp si de a lua deciziile pe cont propriu. Pe parcursul terapiei a reiesit ca nu îndrăzneste să nu fie de acord cu alții sau se descurce singura. Se teme că procedând astfel, ar putea să-și piardă dragostea și sprijinul de care are nevoie cu disperare. Această tendință de a evita conflictele cu orice preț le plasează pe latura supusă a continuumului puterii.
CREDINTE/PROCESE COGNITIVE IRATIONALE/GANDURI AUTOMATE:
La terapie, ca urmare a interviului structurat, reies credinte de tipul: “Mi-e teama sa imi asum riscuri, chiar sa cumpar o paine, caci daca nu fac bine?,” Ar fi groaznic!” (Dependenta/Incompetenta; Esec); “ Daca o sa o pierd pe mama ce o sa se intample cu mine, nu pot accepta acest gand! (Toleranta scazuta la frustrare). “Fratele meu nu ma sustine, nu pot accepta sa raman in grija lui, caci nu ma intelege”!; “Cum sa ii spun (cuiva) ce gandesc, daca se supara pe mine si ma paraseste, atunci ce ma fac, e catastrofal sa raman singura! (Catastrofare).”.”Daca voi ramane singura, atunci o sa vie vai de mine, eu nu stiu sa ma descurc, nu sunt buna de nimic!”(Evaluare globala).(Gandul de a ramane singura si fara sprijin ii provoaca o anxietate atat de mare incat ii spune ca ii este greata si simte nevoia sa vomite.
.
SCHEMA: Ca urmare a interviului structurat realizat cu D., dupa modelul YSQ, se remarca cote semnificative la categoria referitoare la SUBJUGARE FATA DE CEILALTI.  Din cele 18 SCHEME, scala 12 releva –se preda altora cu scopul de a evita critica; se simte constransa, renunta la SINE. Cote crescute si la categoria 6-DEPENDENTA/INCOMPETENTA- neajutorare; nu poti, nu stii. De asemena PROTECTIONISM/PERSONALITATE ATROFIATA. DPENDENTA in relatiile interpersonale.
MECANISME DE COPYING COGNITIV:
1.       EVITAREA: “Mi-e teama sa imi asum riscuri, chiar sa cumpar o paine, caci daca nu fac bine; atunci mai bine nu cumpar!”. Nu mai face demult cumparaturi.
2.      PREDAREA” Criticata de mama atunci cand face ceva in felul ei, executa toate sarcinile pe modelul mamei, caci ca ea nu e bine, de teama conflictelor.

3.      SUPRACOMPENSAREA- ca urmare a tratamentelor de tip “mistras”, are iesiri necontrolate, tipa, loveste in obiecte, o jigneste pe mama.

Autor: psiholog clinician Mirela Pui                                                                             
Descrierile de caz contin personaje fictive. Ele reprezinta doar material de studiu clinic si educational.

duminică, 27 martie 2016

STUDIU DE CAZ: SCHEMA THERAPY IN TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA


TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVA : STUDIU DE CAZ

Iuliana este o tanara femeie, căsătorită, în vârstă de 40 de ani, care se afla in evidentele medicului specialist pentru tratamentul depresiei si a Tulburarii de Personalitate O-C, cu numeroase decompensari psihotice. Pensionata de boala. In ciuda tratamentelor de peste 10 ani, ea continuă lupta cu incertitudinile și perfecționismul si credinte (convingeri)  de tipul :
Ceilalti ar trebui sa traga mai mult in casa”; “Totul este pe umerii mei, celorlalti nu le pasa”; “Mereu trebuie sa detin eu controlul, altfel totul s-ar duce de rapa” ;“ Nu mai stiu cum sa imi controlez copilul, trebuie sa respecte regulile, dar s-a coalizat cu sotul meu si ei nu respecta nimic din cea ce ar trebui”; “ Oricum ei nu fac bine munca in casa, asa ca mai bine trag eu”;
 Spune deseori ca ar vrea sa divorteze, caci “sigur si-a gasit sotul pe altcineva, de asta nu face nimic in casa si nu-i pasa”. Alterneaza munca in exces (compensarea) cu abandonarea tuturor sarcinilor.Din istoricul de viata, descoperim ca mama sa este o persoana rece, cu manfestari exagerate privind controlul controlul, rigida  si cu trecut de episoade depresive.

CONTROLUL IMPULSURILOR: In cursul sedintelor terapeutice se remarca la Iuliana tendinta de a supra-controla impulsurile. Vine la terapie si este preocupata cu liste, și un sentiment rigid de bine și rău, isi indreapta atenția spre cele mai mici detalii. Spune ca de multe ori este in imposibilitatea de a finaliza o sarcină; adică, devine atât de distrasa de atât de multe detalii mici, incat nu finalizeaza mai nimic. Pe de cealaltă parte a continuumului sunt probleme cu sub -controlul, mai frecvent, o lipsă de control al impulsurilor. Descrie episoade in care se simte in incapacitatea de a planifica în avans sau să se gândească la consecințele pe termen lung. Cum ar fi cheltuielile impulsive; nepăsare  si abandonarea oricaror sarcini in casa. Atunci se eticheteaza de tipul “Nu sunt buna de nimic!”.

SCHEMA: Ca urmare a interviului structurat realizat cu Iuliana, dupa modelul YSQ, se remarca cote semnificative la categoria referitoare la PERFECTIONISM SI CONTROL.  Din cele 18 SCHEME, scala 17 releva standarde (US) nerealiste-cu scopul de a evita critica; exigenta si atitudine hipercritica, perfectionism; atentie deosebita la detalii; reguli rigide de tipul “trebuie .

PROCESE COGNITIVE IRATIONALE/GANDURI AUTOMATE:
1.      “Trebuie absolutist (gandire absolutista), cu tip de asteptari  ideale  Ex: “Ceilalti trebuie..
2.      Toleranta scazuta la frustrare- Ex: ii este greu, imposibil sa toreze ca ceilalti sa nu faca.
3.      Evaluarea globala; a) a celorlalti: Ex: Sunt niste iresponsabili.” b) a propriei persoane: Ex: “Nu sunt buna de nimic”..

MECANISME DE COPYING COGNITIV:
1. COMPENSAREA/SUPRACOMPENSAREA: “Trebuie sa lucrez mult si sa nu fac greseli” (perfectionism) si ajunge la epuizare fizica.
2.  PREDAREA” Sau abandoneaza toate sarcinile pe principiul “nici nu are rost sa continui, ca nu fac fata”.
3. EVITAREA PRIN IMPLICAREA DE ALTE ACTIVITATI DEPENDENTE: cheltuieste in exces si DISOCIERE PSIHOLOGICA (fantasmare)-situatie in care , uneori, ajunge la internarile la psihiatrie chiar si cu decompensari psihice.

Autor: psiholog clinician Mirela Pui                                                                             
Descrierile de caz contin personaje fictive. Ele reprezinta doar material de studiu clinic si educational.